Adresa: Principală, nr. 357, 447040 Beltiug, jud. Satu Mare

Tel.: 0261-870071 Fax: 0261-870071 Email: primaria.beltiug@yahoo.com
Categorie
De la:
Pana la:
Reseteaza filtrele [x]

Pagini

Analiza SWOT a Comunei

POZIŢIONAREA COMUNEI BELTIUG ÎN TERITORIU
PUNCTE TARI
Comuna Beltiug este situată în sudul județului Satu Mare în zona de contact a Câmpiei Crasnei cu versanţii vestici ai dealurilor Codrului, fiind străbătută de râul Crasna , la o distanță de 35 km de municipiul Satu Mare pe drumul E81, care leagă municipiile Satu Mare si Cluj.
Comuna Beltiug se învecinează la nord cu orașul Ardud, est și sud-est cu Comuna Socond, sud cu Comuna Supur, vest cu Comuna Craidorolț și cu Comuna Acâș.
Comuna Beltiug are în componența sa următoarele localități BELTIUG, BOLD A, GHIRIȘA, GIUNGI, RĂTEȘTI, ȘANDRA.
Suprafaţa totală a comunei este de 11703 ha, iar intravilan este de 897 ha, iar în extravilan de 10806 ha.

PUNCTE SLABE

Așezarea geografică face ca această comună să fie traversată de un drum de importanță majoră care determină un flux abundent de trafic.
Existenţa unui număr mic de investitori străini pe teritoritoriul comunei.

OPORTUNITĂŢI

Traversarea comunei de către numeroase grupuri de turişti conferă acesteia un avantaj real.

Comuna Beltiug prezintă o importanţă deosebită datorită poziţionării geografice, deoarece este aşezată pe drumul european care face legătura dintre Cluj Napoca și Satu Mare.
Poziţionarea pe drumul european E 81 facilitează calea de comunicaţie şi conferă comunei Beltiug o importanţă deosebită în dezvoltarea judeţului, dar şi a regiunii Nord-Vest.


AMENINŢĂRI

Existenţa în apropierea comunei a polilor de atracţie urbană ar putea avea efecte negative în ceea ce priveşte atragerea de investiţii directe în zona comunei Beltiug.
Absența unei infrastructuri de nivel european şi lipsa utilităţilor poate menţine zona în aşteptare în privinţa interesului turistic în special, şi totodată în vederea dezvoltării la nivel economic a comunei.

 
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

PUNCTE TARI

Din punct de vedere geologic comuna Beltiug face parte din unitatea tectonicade bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior in cuaternar.
Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei.
La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie.
Câmpia ocupă partea vestică a comunei făcând parte din Câmpia Crasnei. Câmpia joasă din partea vestică a comunei pe care se află localitățile Giungi și Ghirișa este alcătuita din soluri de natură argiloasă cu structură mai compactă, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri.
În zona colinară s-au semnalat slabe alunecări de teren fiind luate măsuri de combatere a eroziunii prin plantări de pomi. Clima comunei Beltiug se caracterizează ca fiind temperat continentală cu un regim termic mai cald cu desprimăvăriri timpurii și cu precipitații relativ reduse, fiind o climă favorabilă majorității culturilor agricole precum și pentru pomi fructiferi și viticultură.

Râul Crasna străbate comuna Beltiug prin localitatea Giungi.Râul Crasna izvorăşte din Munţii Apuseni, străbate Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest din România, vărsându-se înTisa, pe teritoriul Ungariei.

PUNCTE SLABE

Reţeaua hidrografică existentă nu este suficient exploatată.
Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren
Inexistența unei vegetaii forestiere abundentă.
Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor.
Nu există o rampă ecologică în apropiere care să deservească şi comuna.
Educaţia ecologică este superficială.
Degradarea solului.

Efectul inundațiilor.
Umiditatea ridicată a terenurilui de luncă prin nivelul hidrostatic ridicat.
Poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate.
Sistem de gestionare a deşeurilor ineficient.
Necunoaşterea normelor de mediu şi a legislaţiei în vigoare.

Relief în majoritate deluros, impropriu exploataţiilor agricole vegetale.
Inexistenţa unor forme sinergice de promovare a zonei.
Acces dificil, în lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, în punctele cele mai pitoreşti ale comunei.

OPORTUNITĂŢI

Promovarea practicilor de agricultură ecologică.
Realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate.
Realizarea unor cursuri de educaţie ecologică.
Curăţarea cursurilor de apă şi a domeniului public.
Montarea de coşuri de gunoi pe domeniul public.
Crearea unor mecanisme de colectare selectivă a deşeurilor.
Realizarea unei staţii de depozitare a deşeurilor (zonală).
Împădurirea suprafeţelor degradate, păşuni, necultivate.
Zona are o şansă deosebită de dezvoltare .
Posibilităţi de dezvoltare a unor campinguri, a unui centru de recuperare sau a unui centru pentru persoanele în etate.

AMENINŢĂRI

Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe termen lung.
Prezenţa proximităţii centrelor de aglomerare urbană poate conduce la riscul unei expansiuni industriale care să afecteze mediul înconjurător.
Poluarea care a scăpat de sub control, în special datorată deşeurilor şi rumeguşului, depozitate în condiţii improprii, în depozite înfiinţate în afara limitei cadrului legal.
Exploatarea necontrolată a resurselor pădurii, periclitând echilibrul natural şi potenţialul economic în perspectivă al comunei.
Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se intervine la timp.

Mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia mediului.


CAPITALUL SOCIAL
PUNCTE TARI

Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii, ce ţin de tradiţiile locale.
Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate.
Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor.
Apropierea de polii urbani, Cluj Napoca, Satu Mare și Zalău cu rol important în satisfacerea nevoilor de asistenţă medicală şi socială, educaţie, culturale.
Număr relativ redus al inadaptaţilor social.
Rata infractionalităţii extrem de redusă.

Densitate demografică redusă, echivalentă cu cea de la nivelul judeţean şi regional.

PUNCTE SLABE

Prezența fenomenului de îmbătrânire a populației.

Fenomenul îmbătrânirii are aspect negativ asupra evoluţiei mediului economic.
Depopularea satelor.
Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate.
Există familii care trăiesc la limita subzistenţei datorită veniturilor scăzute sau inexistente.
Migrarea după anii 90 a populației de etnie germană în alte state europene.

OPORTUNITĂŢI

Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă.
Posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională, şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri.

Grad redus de ocupare profesională, deci potenţial important al forţei de muncă locale, la salarii competitive la nivel regional (faţă de polii de creştere).

Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a şcolilor în programe comune de educaţie ecologică.
Existenţa unor spaţii şi clădiri în conservare, posibil a fi utilizate de către întreprinzători pentru demararea unor afaceri locale.
Implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii, deschiderea la realizarea de parteneriate.
Elaborarea unei politici de atragere a acestui segment de emigranți (accesare de fonduri europene in domeniul turismului rural si al agroturismului).

AMENINŢĂRI

Scăderea gradului de instrucţie şcolară a populaţiei tinere;
Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieşirea acestora din viaţa activă;
Estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecerea timpului;
Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi;
Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.


INFRASTRUCTURA FIZICĂ DE BAZĂ

PUNCTE TARI
Existența drumului european : E 81, DN:19A, drum județean și drum comunal
Existenţa drumului național DN 19 A, modernizat.

Număr locuinţe racordate la reţeaua electrică procent din total 99 %.
Pe teritoriul comunei Beltiug starea drumurilor are o dezvoltare medie deşi adesea sunt reparate, tot se deteriorează.
Amenajare hidrografică corespunzătoare;
Alimentarea cu apă a comunei Beltiug se face din fântâni proprii ale populaţiei. Rețeaua de apă potabilă nu acoperă întreaga comună. Localitatea Rătești are un puț forat la fosta Asociație Viticolă.

Telefonia fixă este relativ bine reprezentată comparativ cu restul comunelor din regiune însă nu acoperă nici pe departe solicitările din partea locuitorilor.

PUNCTE SLABE

Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere (drumuri naționale şi comunale, în interiorul comunei).
Calitatea telefoniei fixe nu este cea mai bună, afectând în mod special comunicaţiile speciale de tip transmisie, conectare la internet, baze de date (cele mai afectate fiind autorităţile locale, şcolile şi societăţile comerciale),
Există zone în comună unde telefonia mobilă nu are acoperire.

Clădirile administrative prezintă necesitatea unor reparaţii şi dotări moderne.
Serviciile publice sunt deficitare sau inexistente datorită lipsei infrastrucurii necesare (puncte de lucru pentru oficii bancare, poştale, centre de informare).
Alimentarea cu apă în reţeaua publică este foarte limitată.
Sistemul de alimentare cu apă curentă este redus ca lungime, deservind o mică parte din totalul populaţiei comunei iar canalizare publică este in curs de realizare.

Deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamanjate (cursuri de apă afectate, infiltraţii în sol).

OPORTUNITĂŢI

Reţea de telefonie fixă extinsă la nivelul întregii comune capabilă să faciliteze şi comunicaţiile de tip special (poştă electronică, internet etc.),
Teritoriu acoperit în totalitate de o formă sau alta de telefonie.

Servicii poştale diversificate şi prompte.
Dezvoltarea rețelei de alimentarea cu apă a comunei Beltiug.

Sistem de furnizare a apei curente şi de canalizare capabile să deservească locuitorilor comunei.
Crearea unei reţele de gaze naturale pe o lungime considerabilă pentu comuna Beltiug.

Sistem de furnizare a apei potabile - prin filtrare.
Proiectelor de dezvoltare a infrastructurii trebuie aduse în prim planul obiectivelor comunei.
Reţeaua de drumuri comunale este necesară pentru îmbunatăţirea situaţiei de infrastructură a comunei.
Existenţa de fonduri structurale care finanţează aceste activităţi(FEADR).

AMENINŢĂRI

Creşterea traficului pe șoselele adiacente comunei cu toate consecinţele aferente.


INFRASTRUCTURA SOCIALĂ
PUNCTE TARI

Pe raza comunei Beltiug se află 2 cabinete medicale, 1 farmacie Ca şi personal sunt: 2 medici de familie, 3 asistente umane, 1 farmacist

PUNCTE SLABE

Calitate scăzută a infrastructurii de sănătate.
Inexistenţa Centrului de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Vârstnice şi Persoane cu Handicap.
Dificultăţi privind accesul la medicamente şi tratament (distanţe mari de parcurs, resurse limitate ale dispensarelor din comună).
Ajustarea redusă privind schimbările şi provocările lumii actuale în general şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale în special, a populaţiei rurale mature şi vârstnice.
Discrepanţa mărită între modul în care este distribuită populaţia pe grupe de vârsta între satele comunei.
Situaţia personalului medical şi auxiliar se prezintă ca fiind insuficient.
Dotări ale dispensarelor medicale necorespunzătoare şi învechite care îngreunează sau împiedică diagnosticarea bolnavilor.
Dificultăţi privind accesul la medicamente şi tratament.
Populaţia cea mai tânără a migrat în mare parte în străinătate.
Servicii sociale insuficient dezvoltate;

OPORTUNITĂŢI

Existența unei cereri crescânde din partea populaţiei comunei pentru construcţia de dispensare.
Existenţa de fonduri structural care finanţează aceste activităţi.

AMENINŢĂRI

Neutilizarea de către comună a resurselor financiare disponibile prin programe ale Uniunii Europene;
Interesul redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună, datorită infrastructurii fizice şi sociale neadecvate, raportat la potenţialul comunei;
Neîntoarcerea populaţiei tinere emigrate în mediul rural.
Economia mai putin dezvoltată ar putea determina migrarea populaţei tinere apte de forţă de muncă înspre alte zone.

ECONOMIA
PUNCTE TARI
Activtiatea economică este reprezentată prin următoarele ramuri: comerț, agricultură și servicii.
Activităţi economice diversificate, generatoare de locuri demuncă.
Existenţa unei comunităţi de afaceri locale dezvoltată comparativ cu alte comune din judeţ.
Tradiţii locale în viniviticultură și pomicultură.
Există în evideța comunei un număr de 37 societăţi comerciale , 11 asociaţii familiare, 12 persoane fizice autorizate, 4 intreprinderi familiale si 2 societati pe acțiuni.
Resurse naturale locale diverse şi bine reprezentate, permiţând crearea de întreprinderi locale bazate pe

creşterea valorii adăugate a acestora.
Existenţa unei comunităţi de afaceri locale, în fază incipientă, reprezentată prin câteva societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu activitate în zonă.

Populaţia comunei are resurse financiare suficiente pentru a putea susţine activităţi economice locale .

PUNCTE SLABE

Unităţi comerciale mici, cu profit mic.
Diversitate redusă a domeniilor de activitate a agenților economici.Orientare în majoritate spre clienţii locali.

Activităţi de marketing reduse.
Valorificare slabă a resurselor locale.
Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine limitate.
Echipamente şi tehnologii învechite, poluante.
Populaţia locală dispune de insuficiente resurse financiare pentru a putea susţine activităţi economice locale de anvergură.
Activitatea redusă de marketing a firmelor.
Degradarea spaţiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activităţi antreprenoriale în zonă.
Parcelarea terenului - productivitate scăzută (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat).

OPORTUNITĂŢI

Dezvoltarea unei industrii diversificate, dinamice şi capabilă să ofere posibilitatea de împlinire profesională şi material locuitorilor comunei.
Modernizarea sectorului vitivinicol prin înființarea de asociații de cultivatori de viță de vie și producători de vin.
Înființarea unor noi crame și reactivarea cramelor de vin existente.

Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu profil nou de activitate.
Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate condiţiilor locale.
Existenţa unor spaţii şi terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale.
Existenţa resurselor locale, puţin sau necorespunzător valorificate în prezent, reprezentate prin suprafeţe importante de pădure, precum şi produse accesorii pădurii.
Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanţare ale Uniunii Europene.
Disponibilitatea de a încheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale, cu investitori locali sau străini.
Prezenţa în zonă, activitatea şi deschiderea la încheierea de parteneriate a unor organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare.
Creşterea industrie generatoare de venit la bugetul local.
Insistenţa asupra unei industrii nepoluante şi durabile.
Înfiinţarea de microîntreprinderi pentru prelucrarea resurselor existente în comună.
Organizarea de târguri tematice referitoare la vinicultură.
Diversificarea obiectului de activitate al firmelor.
Utilizarea eficientă a resurselor locale, produselor, licenţierea produselor produs în comună.
Promovarea unor tehnici eficiente de marketing.
Orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi.
Posibilitatea revigorarii sectorului meştesugurilor tradiţionale.

Disponibilitatea autorităţilor locale privind devoltarea unor relatii de parteneriat economic cu investitori din tară si străinatate.

AMENINŢĂRI

Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care determină decalaje economice mari, greu de recuperat.
Izolarea satelor din punct de vedere al accesului la infrastructură care conduce la depopularea zonei şi la declin economic.
Reducerea ponderii populaţiei active.
Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.

INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂŢMÂNT ŞI CULTURĂ
PUNCTE TARI
Personal didactic şi auxiliar competent, calificat (Sursa: Dosarele personale, Rapoartele de inspecţii şcolare, Fişele de evaluare a activităţii, Baza de date privind formarea continuă a personalului şcolii, Certificate, Diplome).
Infrastructură uzată, necorespunzătoare desfăşurării actului educaţional.
Implicarea autorităţilor în dezvoltarea de programe de educaţie pentru minorităţi, vârstnici şi persoane defavorizate.
În cadrul şcolilor cu clase de gimnaziu funcţionează câte o bibliotecă şcolară; Biblioteca Comunală , de asemenea , stă la dispoziţia cititorilor mai tineri sau mai în vârstă.
Învățământul preșcolar funcționează în 6 locații. Structura învatamântului primar și gimnazial este formată din 4 scoli, din care 3 cu clasele I-VIII și una cu clasele I-IV.

Experienţa în derularea de proiecte cu finanţare europeană (Sursa: Proiectele derulate şi în curs de derulare).
Oferta educaţional adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii (Sursa: Planul de şcolarizare).
Rezultatele elevilor la concursurile şcolare si sportive (Sursa: Situaţiile statistice, Diplomele elevilor).
Obţinerea de resurse extrabugetare (Sursa: Bugetul de venituri şi cheltuieli).
Colectiv unit în care se îmbină eficient entuziasmul şi spiritul de inovaţie al tinerilor cu rigurozitatea celor cu experienţă.

PUNCTE SLABE

Infrastructură uzată, necorespunzătoare desfăşurării actului educaţional la standarde europene.
Constrângeri materiale datorită bugetelor mici alocate de către autorităţi pentru susţinerea actului educaţional.
Lipsa posibilităţii de formare continuă pentru adulţi.

Gradul redus de asociativitate.
Inexistenţa unui liceu în comună.
Supraîncărcarea spaţiului (Sursa: Planul de şcolarizare comparativ cu numărul sălilor de clasă).
Lipsa unor spaţii proprii optime pentru actul educaţional (Sursa: Baza de date privind resursele materiale ale şcolii).
Utilizarea insuficientă a metodelor de învăţare centrate pe elev.
Implicarea insuficientă a unor cadre didactice în activitatea extracurriculară.
Lipsa cabinetului de orientare şi consiliere profesională.
Rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice - preocupare scăzută pentru realizarea activităţilor cu caracter interdisciplinar, efectuarea insuficientă a activităţilor în echipă.

Implicarea tot mai redusă a personalului în viaţa şcolii (diversificarea preocupărilor în alte domenii de activitate necesare subzistenţei).
Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense materiale atractive cadrelor didactice de valoare.
Slaba implicare a unora dintre cadrele didactice şi a elevilor în păstrarea şi îmbogăţirea bazei materiale a laboratoarelor şi atelierelor.
Neimplicarea tuturor cadrelor didactice în activitatea educativă pentru îmbunătăţirea stării disciplinare şi a frecvenţei şcolare a elevilor.
Existenţa unui număr mare de elevi care provin dintr-un mediu familial defavorizat (familii defavorizate şi familii monoparentale).
Disparităţi educaţionale între mediul rural şi urban.
Întârzieri în dotare la nivelul exigentelor moderne de educare şi învătământ.

OPORTUNITĂŢI

Posibilitatea neîngrădită de împlinire individuală prin educaţie.
Acces la un sistem educaţional perfomant, flexibil şi adaptat condiţiilor din mediul rural.
Infrastructură şi bază materială suficientă şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul educaţional, revitalizarea organizaţiilor civice existente.
Posibilitatea de formare continuă pentru adulţi.

Achiziţionarea unui microbuz pentru transportul elevilor din zone mai îndepărtate de şcoală.
Implicarea părinţilor în dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii.

Existenţa şi funcţionarea structurilor participative şi consultative pentru elevi şi părinţi.
Consilierea şi negocierea ofertei curricular.
Susţinerea politicii şcolii de către autoritatea locală şi judeţeană.
Parteneriat cu societăţi de transport elevi şi personal, 50 % reducere pentru elevi, gratuitate pentru personal.
Parteneriat cu şcoli de profil din ţări U.E. pe probleme de: dezvoltare de curriculum, mobilitatea profesională, formare de formatori.
Existenţa unui număr foarte mic de şcoli în zonă care au în oferta educaţională specializările care reprezintă domeniu prioritar al formării din şcolile comunei.
Parteneriat social funcţional: agenţii economici de profil solicită elevi pentru practică, agenţii economici solicită absolvenţi pentru angajare, sprijinul acordat de poliţie.
Parteneriat internaţional, prin Agenţia Naţională Socrates.
Motivarea resurselor umane.
Identificarea şi atragerea de resurse financiar-materiale.
Lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic prin multiple forme (programe locale, naţionale, europene).
Relaţiile de parteneriat cu comunitatea locală, O.N.G., firme.
Implementarea de curriculum în dezvoltare locală cu agenţii economici.
Interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în perspectivă personal specializat.
Disponibilitatea unor instituţii pentru desfăşurarea unor acţiuni în parteneriat în folosul elevilor (D.S.P., Poliţia).

Descentralizare şi autonomie instituţională.
Construcţia de grădiniţe private de către organizaţii neguvernamentale
Existenţa de fonduri structural care finanţează aceste activităţi.

AMENINŢĂRI

Nearmonizarea legislativă în domeniul funcţionării uni tăţilor de învăţământ.
Lipsa resurselor financiare pentru susţinerea unor programe de investiţii specifice învăţământului.

Menţinerea unui interes scăzut din partea familiei pentru educaţie.
Tendinţa de scădere a bugetului familiei.
Lipsa resurselor financiare pentru acordarea de burse elevilor cu rezultate deosebite şi a celor cu condiţii sociale dificile.
Motivaţie financiară slabă a cadrelor didactice poate conduce la dezinteres pentru calitatea procesului instructiv-educativ.
Existenţa unui curriculum încărcat.
Posibilitatea creşterii abandonului şcolar în condiţiile socio-economice actuale.
Criza de timp a părinţilor din cauza actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară; acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor.
Climatul extraşcolar aflat în continuă degradare.
Problemele economice ale zonei împiedică crearea unor relaţii de parteneriat puternice şi de durată.
Schimbarea sistemului de evaluare a elevilor de la un an la altul.

Resurse financiare insuficiente.
Resurse materiale incomplete sau necompetitive.
Lipsa de organizare a sistemului, de obținere a informaţiei referitoare la nevoia de formare.
Mobilitate geografică mai redusă a populaţiei şcolare datorită scăderii nivelului de trai la nivel zonal.
Educaţia nu mai este privită de către elevi ca un mijloc de promovare socială.
Neîntoarcerea populaţiei tinere emigrate în mediul rural şi în străinătate.


AGRICULTURA ŞI ZOOTEHNIA
PUNCTE TARI

Potenţial agricol pentru producţia vegetală şi animală.
Tradiţii locale în cultura vegetală, vinicultură și pomicultură.
Potenţial ridicat pentru agricultura ecologică.
Relief şi climat propice dezvoltării agricole.
Zonă cu potenţial pentru biocarburanţi .
Zona cu potenţial pentru de biomasă energetică .

PUNCTE SLABE

Resurse financiare insuficiente, investiţii puţine.
Utilaje agricole învechite, rudimentare şi tehnologii
neperformante.
Media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole.
Parcelarea terenului (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) şi probleme legate de posesiune.
Scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile.

Piaţă de desfacere redusă.
Inexistenţa unor firme care să presteze servicii agricole şi să valorifice produsele agricole.

Inexistenţa unor forme sinergice de promovare a zonei, a oportunităţilor pe care aceasta le oferă.
Lipsa valorificării produselor agricole.
Rentabilitate scăzută a agriculturii datorită fărâmițării terenurilor, inexistenţei exploataţiilor agricole, imposibilităţii folosirii metodelor moderne de exploatare (insuficientă irigare a terenurilor agricole, neutilizarea soiurilor selecţionate).
Reducerea culturilor de plante vegetale (datorită gradului ridicat de persoane care migrează din comună , fapt ce se răsfrânge asupra populaţiei rămase care nu mai face faţă).
Producerea lactatelor redusă şi absenţa firmelor de colectare a acestor produse.
Absenţa unei asociatii de crescători de animale conduce la un nivel scăzut al producţiei animale.

OPORTUNITĂŢI

Dezvoltarea agriculturii cu terenuri arabile de mare randament.
Dotarea cu echipamente tehnico- edilitare.
Practici de agricultură durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului din comună.
Activităţi agricole diversificate şi generatoare de venit la bugetul local.
Asocierea producătorilor.
Îmbunătăţirea practicilor agricole.
Politici de marketing eficiente.
Legislaţia existenta stimulează asocierea între fermieri pentru creşterea profitabilităţii în agricultură.
Creşterea cerinţelor pentru produsele agroalimentare ecologice pe piaţa UE cu posibilităţi pentru producătorii români de a practica agricultura ecologică.

Crearea de servicii agricole (veterinare, prestări servicii, proiectare şi consultanta în domeniu).
Certificare de ferme agricole în agricultura ecologică şi pentru obţinerea de produse tradiţionale (DOP, IGP, TSG).
Existenţa de fonduri structurale care finanţează aceste activităţi (FEADR)

AMENINŢĂRI

Practicarea agriculturii de subzistenţă ca urmare a rezistenţei populaţiei la schimbare.
Creşterea competiţiei pentru produsele agricole, ce poate defavoriza unele sectoare tradiţionale care nu ating
standardele de calitate ale pieţei unice (România fiind membră a UE).
Dezechilibrele balanţei comerciale cu accent pe importuri de produse alimentare care periclitează valorificarea produselor autohtone la preţuri eficiente (aducătoare de profit).
Trendul descendent al potenţialului agricol al comunei.


TURISMUL

PUNCTE TARI

Existența Bisericii din lemn Bolda
Monumentul istoric Biserica Reformată Sf Ladislau Beltiug
Parc balnear în Băile Beltiug
Situaţie geografică favorabilă cu diversitate peisagistică şi climat favorabil diverselor forme de turism.
Existenţa tradiţiilor populare.
Mediul natural propice drumeţiilor, realizărilor de tabere şcolare şi totodată înfiinţărilor de campinguri.

Habitat rural bine conservat.

Ospitalitatea populaţiei din comuna Beltiug.
Potenţial pentru dezvoltarea turismului balnear şi agroturismului.

PUNCTE SLABE

Implicarea redusă a autorităţilor în organizarea de evenimente, manifestări culturale şi susţinerea activităţilor
recreative.
Absenţa unor târguri de antichităţi, de carte sau de obiecte decorative.
Absenţa unor strategii locale pentru zone de agrement.
Număr redus al firmelor agro-turistice autorizate.
Lipsa personalului calificat în turism - manageri, ghizi de turism.
Promovare slabă a produselor turistice existente.
Lipsa acţiunilor concertate în sensul schimbărilor de mentalitate.
Lipsa unor investitori serioşi şi interesaţi de turism.
Lipsa de fonduri pentru întocmirea unor documentaţii tehnice pe baza cărora să se instituie regimul de arie protejată.
Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice.

OPORTUNITĂŢI

Crearea unei baze de date în format electronic pentru pensiunilor din cadrul comunei Beltiug.
Crearea unui centru de informare turistică în centrul comunei.
Turismul - generator de locuri de muncă pe plan local.
Posibilele facilităţi pe care legislaţia le-ar putea oferi investitorilor din turism, constituiţi în întreprinderi mici şi

mijlocii.
Posibilitatea de a oferi servicii de calitate la un preţ mult mai scăzut decât în alte ţări (forţă de muncă ieftină).
Atragerea interesului unor firme din ţară şi străinătate pentru obiectivele turistice oferite pe plan local.
Amenajarea unor case de vacanţă în satele din comuna Beltiug cu ajutorul unui parteneriat public privat.
Valorificarea potenţialului turistic al zonei.
Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate.
Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de agro-turism.
Adoptarea unor măsuri eficiente de promovare turistică.
Existenţa de fonduri structurale care finanţează aceste activităţi.

AMENINŢĂRI

Poluarea mediului prin practicarea unui turism neecologic din partea unora
Legislaţie încărcată cu prea multe specificaţii şi în continuă modificare, este greu accesibilă unor categorii sociale.
Lipsa unui program judeţean şi regional de dezvoltare a turismului rural.

06 June 2018
Turism

          

Comuna Beltiug este o comună cu un dezvoltat sector pomi-viticol. Este punctul de plecare spre monumentele de arhitectură din lemn din secolele XVII-XVIII de la Bolda (5 km), Soconzel (12 km) și Stâna (12 km). La cca 1 km, pe drum local, se afla Băile Beltiug, stațiune sezonieră (200 m altitudine) cu izvoare de ape oligiminerale, clorurate sodice, calcice, magneziene, feruginoase, mineralizare totala 464 mg%; instalații pentru băi calde cu apă mineral/. Indicațiile terapeutice ale acestor ape sunt pentru afecțiuni reumatismale și afecțiuni ginecologice.
          Stațiunea este renumită și cunoscută încă din perioada antebelică pentru apele termale. Băile Beltiug au o tradiție de peste 260 ani, datând din anul 1736, după perioada colonizării șvabilor sătmăreni, care în comuna Beltiug a avut loc între anii 1721 - 1723.
          Zona de amplasare a obiectivului se află la cca.3,8 km de localitatea Beltiug și la o distanță de 35 km de municipiul Satu Mare, fiind situată la o altitudine de cca.250 m , într-un climat de coline și ferit de vânturi, înconjurată de dealuri cu o vegetație bogată de pomi și arbuști seculari, plantații de viță-de- vie și pomi fructiferi, la o distanță de 1 km aflâdu-se Pădurea codrului, zonă oferind o priveliște feerica turiștilor, reprezentând totodată o oază de liniște și relaxare.

          Apele oligominerale ale izvoarelor care conțin CL, HCO3, Na+ Ca2+Mg2+Fe 2+, având mineralizarea de 464 g/l au fost folosite pentru efectele lor curative în tratarea bolilor reumatismale, degenerative, abarticulare și afectiuni ginecologice, tratamentul facându-se extern sub formă de băi calde, așa cum atesă Anuarul Ministerului Sănătății- Editura Medicală București 1975. În acest scop, până în anul 1986 a funcționat o clădire - -baia comună, care s-a demolat în anul 1988 din cauza stării avansate de uzura în care se afla.
          Se poate concluziona deci, că în zonă există deja o tradiție pentru o astfel de petrece a timpului liber și recreere, tradiție amplificată prin posibilitatea de tratament datorată efectului benefic al apei termale.
          Pentru a pune în valoare cadrul natural existent și valorificarea apelor minerale, atât din puțurile existente cât și a apei geotermale ( 1683 m, 12l/s , 64 gr.), având în vedere efectele curative a acesteia, în anul 1993 în urma unui studiu efectuat și a unui proiect , s-a decis demararea unei investiții intitulate " Spații de cazare și tratament la Băile-Beltiug", actualmente în stadiu de conservare, din lipsa de fonduri. Dat fiind faptul că ștrandul este dotat cu: un bazin cu apă termală format din două compartimente, cu un volum de 920 mc., și anexe finalizat în proporție de 90% , un hotel - o clădire cu subsol, parter , 2 etaje și mansardă ,care are o capacitate de 86 locuri de cazare fiind prevăzut la subsol cu piscină, bază de tratament, vestiare, garderobe și grupuri sanitare, la parter cu spațiu pentru recepție, spații comerciale, hol, restaurant, bar ,bucătărie, cabine băi-tratament, vestiare, grupuri sanitare și cabinet medical iar la etaje și mansardă spații de cazare și sală de gimnastică , un teren de sport format din 2 terenuri pentru tenis de câmp, un teren multifuncțional pentru handball, volei și bachet și un teren de camping, parcare și zone verzi, se impune continuarea lucrărilor de investiție pentru finalizarea acestor obiective.
          Scopul final este dezvoltarea zonei într-o stațiune balneo-climaterică, având în vedere că veniturile obținute se vor putea reinvesti pentru dezvoltarea ulterioară a stațiunii, acest lucru contribuind și la ameliorarea stării de sănătate a populației din județ și nu numai, la crearea de noi locuri de muncă și la noi activități generatoare de profit.

          Noul obiectiv ar putea reprezenta o atracție reală și pentru populația județelor învecinate, Sălaj și Maramureș, mai ales ca în aceste judete sunt puține obiective turistice similare. Cei care vor veni la acest obiectiv vor putea vizita și alte obiective turistice din zonă, și anume:

- Cetatea Ardudului și monumentul dedicat lui Petofi Sandor;
- Dealurile Beltiugului reprezentând zona viticolă a localității , cu plantații de 351 ha viță-de-vie și peste 370 crame de vin unde anual se organizează concursuri de vinuri și degustarea acestora;
- Zona viticolă Rătești cu peste 150 ha viță de vie și 70 crame de vin;
- Pivnițele șvăbești din localitatea Șandra;
- Zona codrului unde se practică vânătoarea sportivă și recreativă, în păduri în care se vânează: mistreți, căpriori, fazani, iepuri, vulpi și mai rar cerbul carpatin
          Luând în considerare apropierea de municipiul Satu Mare (35 km), unde există un aeroport internațional, obiectivul poate fi transformat în unul de interes și pentru turiștii străini, în special pentru turiștii germani și nu numai, având în vedere puternica comunitate germana din zonă formată din aprox.17.000 etnici germani, care în urmă cu aproximativ 25 ani au emigrat din zonă în Germania și în alte țări, la acea dată locuințele lor fiind naționalize, neavând altă posibilitate de cazare în momentul revenirii pe meleagurile natale, decât în cadrul stațiunii .
          Finalizarea stațiunii ar reprezenta un impuls și pentru dezvoltarea agro-turismului local și a promovării bucătăriei germane din zonă.
          În prezent este în desfășurare un proiect care continuă investițiile începute la Băile Beltiug și a cărui beneficiar principal este Consiliul Județean Satu Mare în asociere cu Consiliul Județean Bihor, Consiliul Local Tășnad, Consiliul Local Beltiug și Consiliul Local Marghita Proiectul se numește " Parc balnear în regiunea de Nord Vest - locațiile Tășnad, Beltiug, Marghita".
          Se urmăreşte ca prin finalizarea proiectului să se obţină un grad de confort superior, care să satisfacă pretenţiile curente ale turismului balnear dar să asigure în același timp, condiţii propice pentru petrecerea unor sejururi mai lungi de către cei ce doresc să se recreeze într-un cadru natural benefic. (Zonă rurală, produse alimentare naturale proaspete, plimbări cu trăsura sau cu căruța, cicloturism,ș.a.).

          Într-o altă ordine de idei, implementarea proiectului va crea condiţii propice dezvoltării de noi afaceri, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economico-sociale a zonei/regiunii din care fac parte locaţiile propuse prin proiect.
          Asupra administraţiilor publice locale, impactul estimat prin realizarea proiectului va fi de asemenea pozitiv, aceştia beneficiind de venituri suplimentare la bugetele locale în urma implementării proiectului, prin pârghia impozitelor şi taxelor.


06 June 2018
Economia

Economia regională
          Regiunea Nord-Vest participa, în anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului naţional, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (după Regiunile Bucureşti-Ilfov cu 19,5 % şi Sud cu 12,8 %).

          Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar şi 46,7% terţiar, înregistrându-se o creştere a ponderii serviciilor concomitent cu scăderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativă a ponderii cu care participă sectorul secundar se datorează faptului că disponibilizările din industrie au fost compensate, parţial, de evoluţia construcţiilor -domeniu care a cunoscut o dinamică extraordinară în ultima perioadă.
          În interiorul regiunii, se manifestă disparităţi evidente de dezvoltare măsurate prin gradul de participare al judeţelor la formarea PIB regional: judeţului Cluj - 32,3 %, judeţul Bihor - 24,3 %, judeţul Maramureş - 14,9 %, judeţul Satu Mare - 12,1 %, judeţul Bistriţa - Năsăud - 9,1% şi judeţul Sălaj - 7,2%.
În Regiunea Nord-Vest există mari discrepanţe în dezvoltarea economică a celor şase judeţe: judeţele din sudul şi vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor şi Satu Mare sunt industrializate (industria alimentară, uşoară, lemn, construcţii de maşini) şi mai stabil dezvoltate economic decât regiunile din centru şi est (Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj -lemn-mobilă, metale neferoase şi auro-argentifere, uşoară), unde evoluţia din ultimii ani a dus la pierderea capacităţii concurenţiale a multor ramuri. Conform analizelor economice şi sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.
          Zonele în declin industrial sunt: zona Munţilor Apuseni şi zona montană din nordul regiunii, cuprinzând arii însemnate de pe teritoriul judeţelor Maramureş, Satu Mare şi Bistriţa-Năsăud. Acestea deţin totuşi resurse importante, dintre care menţionăm: minereuri complexe şi auro- argentifere (Satu Mare, Maramureş), bauxită (Bihor), sare (Maramureş, Bihor), materiale de construcţii (Bihor, Cluj), lemn (Maramureş). Restructurările din domeniul minier au afectat acest sector extractiv şi au dus la disponibilizări masive şi la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borşa-Vişeu. Sectorul industriei neferoase este ameninţat în Baia-Mare de rezultatul unui referendum local pentru interzicerea acelor tipuri de activităţi care poluează oraşul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investiţii atât în infrastructură cât şi în echipamentele de exploatare a resurselor.
          Deşi silvicultura reprezintă o ramură importantă a regiunii, defrişările insuficient controlate (Bistriţa-Năsăud, Maramureş) şi lipsa unui program coerent de reîmpăduriri şi construcţii de drumuri forestiere către interiorul bazinelor, conduc la reducerea continuă a suprafeţelor împădurite. Capitalizarea insuficientă, pierderea pieţelor externe, neadaptarea la exigenţele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobilă să fie închise sau să funcţioneze la parametri reduşi.

          La nivelul comunei Beltiug activitățile economice sunt diversificate, iar majoritatea sunt legate de comerț, construcții și amenajări și activități agricole și legate de agricultură.

          În evidenţele primăriei Beltiug există un număr de 37 societăţi comerciale , 11 asociaţii familiare, 12 persoane fizice autorizate, 4 intreprinderi familiale si 2 societati pe acțiuni: Pekh Company SRL, Pompei Construcții SRL, Tecprois Tehnică de Reabilitare și Izolament SRL, Weingut Brutler & Lieb SRL, Astra Construcții SRL, Barbie SRL, Beltiug Agrocont SRL, Blue Ocean SRL, Bulding Construct Com SRL, Eberst SRL, Helvit SRL, Hetei SRL, Kaltib SRL, Kaly & Kim SRL, Rist Ioan IF, Berechi Iosif IF, Brutler Joszef Istvan AF, Fogorasi Attila AF, Rist Simion Ștefan PF, Berechi Roxana PF, Brutler Adina PFA, Brutler Mihai PFA, Asociația Forestieră Silva.

 

Localitatea Răteşti

Hotea SRL, Melisa SRL, Sergiu Const SRL, Agro Tip SRL, Agrohardy SRL, Agromec Rătești SA, Agromec Rătești, Vii SA, Bota G Ioan IF, Varga Gheorghe AF, Ziman Gergely Janos AF, Baumgartner Nicolae AF, Chereches, Mariana Cristina PFA, Toma Maria PFA.


Localitatea Şandra

Anghel Marc SRL, Cim Roxana SRL, Cristina & Larisa SRL, Cristina & Miti Construct SRLLala C&I; SRL, Mara Bol SRL, Miaferm SRL, Sibi&Laur; Construct SRL, Timanger SRL, Vasi & Roxi SRL, Lingurar Ioan AF,Matesan Doru AF, Tiplea Daniel AF.


Localitatea Ghirişa

Auto Cofra SRL, Szilard & Co SRL, Euro Luc Construct SRLâ, Svivt SRL, Kalimeros Com SRL
Tămășan Cristian Intrepr. Individuală, Czibere Zoltan Ioan AF, Kiss Coloman AF, Czibere Attila PFA, Csorban, Ileana PFA, Bors Istvan Karoly PFA, Bolba Diana Nicoleta PFA, Balogh Carol PFA.


Localitatea Giungi

Babtan SRL, Mutu Ali SRL, Unirea Giungi SRL, Sas Bogdan Gheorghe Mihail AF, Canta Gheorghe PFA.


Agricultura

          Dat fiind faptul că mai mult de 60% din populaţia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene trăieşte în zonele rurale, care acoperă 90% din teritoriu, politica de dezvoltare rurală este un domeniu de o importanţă crucială. Agricultura şi silvicultura sunt principalii utilizatori ai terenurilor din zonele rurale şi, ca atare, joacă un rol important pentru comunităţile rurale: reprezintă temelia unei puternice structuri sociale şi viabilităţi economice, precum şi a gestionării resurselor naturale şi a peisajului. Comuna Beltiug este renumită pentru podgoriile sale vaste și pentru cramele de vinuri numeroase. Tradiția vitiviniculturii este bine păstrată în comună. Dealurile însorite de care este înconjurată comuna oferă un mediu propice pentru dezvoltarea acestui tip de cultură și implicit a domeniului de activitate. În comună există un producător de vinuri care își distribuie producția în mare parte în țările din Occident unde vinul de Rătești este extrem de apreciat.

06 June 2018
Cultură și învățământ

Pe plan cultural comuna Beltiug are o fanfară, renumită atât în țară cât și peste hotare, formată din peste 50 instrumentiști și o formație de peste 20 muzicanți - țigani, care destind atmosfera în cadrul cramelor de vin.
 
Principalele manifestări culturale:
♦ Hramul Bisericii romano - catolice - 26 iunie;
♦ Zilele comunei - 13-14 octombrie;
♦ Sărbătoarea vinului - 13-14 octombrie;
♦ Hramul Bisericii ortodoxe - 8 noiembrie.
 
De asemenea, viața spirituală a comunității din Beltiug este intens reprezentată de bisericile din comună.
♦ Biserica Ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Beltiug
♦ Biserica Romano - Catolică Sf. Ladislau, Beltiug
♦ Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, Bolda
♦ Biserica Reformată Ghirișa
♦ Biserica Ortodoxă Giungi
♦ Capela Catolică Giungi
♦ Biserica Catolică Rătești
♦ Biserica Ortodoxă Rătești

♦ Biserica Catolică Șandra



Biserica Romano Catolică Sf. Ladislau, Beltiug
          La sfârşitul secolului al XIV-lea satul a devenit proprietatea Drăgoşeştilor, familie de origine română din Maramureş. Începând cu această dată, familia a fost numită „Drăgoşeştii de Beltiug". Dintr-un document din 1424 reiese că hramul bisericii a fost Sfânta Fecioară. La jumătatea secolului al XVI-lea biserica satului a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoşeştilor. Deja la sfârşitul secolului, în anul 1597, edificiul a fost resfinţit ca biserică catolică cu hramul Sf. Ladislau. Pe parcursul secolului al XVII-lea, biserica a fost folosită iarăşi de către credincioşii calvini (1634), dar, după ce Károlyi Sándor a strămutat iobagii reformaţi în satul Dobra, în anul 1727, şvabii romano-catolici colonizaţi în localitate au primit şi biserica Edificiul a fost renovat, iar în anul 1730 a fost boltit. Clădirea medievală avea sanctuar poligonal cu o singură navă largă. Turnul de pe fronton devine octogonal începând de la cel de al doilea nivel. Poarta principală este realizată în stil gotic, având în partea superioară o friză arcuită. În secolul al XIX-lea existau încă ancadramentele şi mulurile gotice ale ferestrelor sudice. Biserica medievală a fost înconjurată cu un gard de înălţime redusă, pe care au fost ataşate ulterior reprezentări ale staţiilor calvariei.  

          La începutul secolului al XX-lea edificiul a suferit noi transformări după planurile lui Foerk Ernő: s-a construit o nouă navă în partea de nord, iar spre sud un alt sanctuar. Sanctuarul original a fost transformat într-o capelă laterală. Altarul este realizat în stil neogotic, având în centru imaginea Sf. Ladislau, alături de patru statuete reprezentându-i pe Sf. Ştefan, Sf. Emeric, Sf. Adalbert şi Sf. Gerard. În masa altarului sunt încorporate trei pietre cu inscripţii de pe mormântul lui Bálint Prépostváry (+1597). Tradiţia locală păstrează o legendă legată de numele localităţii: trecând pe aici, regelui Sf. Ladislau i-a fost sete, astfel, unul dintre soldaţi i-a oferit vin într-un dovleac tăiat în două (tök = dovleac, denumirea în limba maghiară păstrează forma alterată tek > tök > Béltek). Regelui i-a plăcut vinul dulce şi, drept mulţumire, a dăruit localitatea soldatului.






    Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului Bolda
        

            Biserica de lemn din Bolda, comuna Beltiug, judeţul Satu Mare, datează din secolul al XVIII-lea Pe partea   vestică a bisericii se află intrarea. Prispa are patru stâlpi de susţinere şi o piatră de moară sub partea de nord, slujind aceluiaşi scop. Din prispă se urcă în cafas şi la cele două clopote. Deasupra galeriei clopotelor, cu câte două ferestre pe fiecare parte, se află coiful cu baza octogonală, iar din mijlocul acestuia se înalţă fleşa De-o parte şi de alta a turnului se află două turnuleţe mici pe marginile bisericii, spre apus. Turnul şi acoperişul sunt învelite cu şindrilă, iar pereţii, din bârne orizontale, sunt văruiţi. Cele patru ferestre ale bisericii sunt plasate două în naos şi două în absida altarului, absidă de formă hexagonală. Deosebită este masa sfântului altar, cu piciorul cioplit în bardă şi cu o bază decorată cu motivul funiei şi linii orizontale. Pictura iconostasului, bine păstrată, este executată în manieră bizantină tradiţional, datând din secolul al XVIII-lea. Uşile împărăteşti, mai noi, sunt pictate în maniera apuseană de la începutul secolului trecut şi ni-i înfăţişează pe arhanghelii Mihail şi Gavril, sărbătoarea acestora fiind, probabil, fostul hram al bisericii. În mijlocul bolţii cilindrice se află un policandru din lemn sculptat care poate fi urcat sau coborât cu ajutorul unui scripete. Biserica a avut câteva cărţi vechi de cult şi icoane pe sticlă de la Nicula, dintre care se mai păstrează două: „Maica Domnului cu Pruncul în braţe", încadrată într-un chenar cu motive vegetale, şi „Sfânta Treime". Există, de asemenea, aici două cruci de binecuvântare de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Toaca mecanică este încă una din mândriile bisericii, care are însă nevoie de restaurare pentru a nu se pierde această fărâmă de simplitate şi credinţă.

06 June 2018
Istoricul localității

 Comuna Beltiug are o existență multiseculară, registrul din Oradea,document bisericesc, atesta Beltiugul din 1216. În acest registru erau trecute toate judecațile din timpul respective,din partea de N-V a Transilvaniei.În 1216 un anume Paul din moșia Beltiug a acuzat pe toți flandrezii din Batari care aparțineau comitatului Ugocsa pentru uciderea lui Benedict(fratele lui Paul). Flandrezii nu au negat acest lucru dar au spus ca ei l-au omorât pentru săvârșirea unei crime.Contele din Batarch,citând cazul din porunca regelui maghiar,l-a trimis pe Paul la Oradea la judecata fierului cald, unde s-a dovedit că acuzația lui nu era justificată.Cronicarul maghiar Turoczi arată că acești flandrezi au venit pe aceste meleaguri din șara Rinului la sfârșitul secolului al -XII-lea
          Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul comunei au scos la iveală urme care atestă trecere pe teritoriul comunei a tătarilor.În anul 1241 în migrația lor pe teritoriul comunei Beltiug au avut ciocniri cu populația locală,lucru dovedit din mormintele rămase din acea vreme și cunoscute sub numele de mormintele de pe colina Batum,după numele conducătorului coloanei de tătari ce au trecut pe acest teritoriuAceastă colină este situată la sudul comunei Beltiug,la 300 de metri de grajdurile sectorului zootehnic al fostului C.A.P. Beltiug.
          În anul 1412 fiul regelui Bela al-IV-lea al Ungariei Akos,împreună cu suita sa colindând meleagurile sătmărene în drum spre Carei,în perioada de vară pe o caldură dogorâtoare în timp ce treceau pe teritoriul comunei au cerut sa fie serviți cu apă din râul Crasna,care avea albia prin central comunei de azi.Nimeni nu l-a putut servi cu apă,deoarece nu aveau nici un vas.Văzând în porumb dovleci i-a sfătuit ca să taie un dovleac cu cuțitul și să-i scoată miezul după care să fie servit cu apă.În scriptele sale de călătorie înscrie locul "Beltok"care denumire evoluează sub mai multe forme,stabilindu-se ulterior denumirea de Beltiug.

          Cea mai veche construcție din comuna Beltiug este biserica romano-catolică,construcția datând din 1481 și declarată monument istoric.Biserica din Beltiug a fost construită concomitant cu biserica din Ardud. Acest lucru este atestat de o inscripție aflată în fosta sală cavalerească din cetatea Ardudului din care peiese că la 1482 în a-VIII-a zi după Sfântul Gheorghe, Bartolomeu Dragfii a dat ordin să se înceapă construirea bisericii.În 1482 același Dragfii voievodul Ardelului pe vremea lui Matei Corvin la sărbătoarea Sfintei Marii(15 august)a terminat construirea bisericii din Beltiug. Atât biserica din Beltiug cât și cea din Ardud au fost construite în aceeași perioadă,au avut aceeași mărime,același stil și același maistru.Comuna Beltiug a fost proprietatea familiei Czudar din neamul Balchui si Dragfii. În jurul bisericii a exist o cetate. Depsre existența acestei cetăți ne stau mărturie evenimentele din secolul al-XVI-lea. În anul 1565 Ioan Sigismund, regale Ungariei împreună cu turcii au atacat cetatea din Ardud. Asediul cetății a durat peste 40 de zile. Nerezistând asediului cetatea s-a predate,populația fiind în parte luată în robie, în parte ucisă, iar cetatea distrusă până în temelii. Există un indiciu care spune că și Beltiugul a avut o cetate asemănătoare cu cea din Ardud. Același Ioan Sigismund aliat cu turcii a atacat și distrus și cetatea Beltiugului, care spre deosebire de cea din Ardud nu s-a mai reconstruit niciodată, deși cetatea Beltiugului prin faptul că râul Crasna care a curs pe poziția actualei pieți din Beltiug oferea o excelentă apărare naturală.
          După familia Dragfii, posesorii noi ai comunei au fost cei din familia Prepostvary. Acest lucru este atestat de existența unui monument de marmură care dăinuie și astăzi, găsindu-se ăn incinta bisericii romano-catolice, monumental datând din anul 1597 cu ocazia înmormântării unui membru al familiei Prepostvary pe nume Valentin. Mormântul acestui posesor al Beltiugului a fost distrus în timpul incendiului din 6 septembrie 1862, rămânând numai monumental de marmură.

          În secolul al-XVII-lea Beltiugul împreună cu Ardudul au intrat în posesia familiei Rakoczi. Pe la mijlocul secolului al-XVII-lea tătarii pătrund în Transilvania să-l pedepsească pe Gheorghe Rakocki care a încercat sa-I convertească pe români la Calvinism(maghiarii erau de religie unitară). În anul 1703 un urmaș al principelui și anume Francisc Rakoczi al-II-lea a provocat un război împotriva austriecilor. În timpul luptelor cu austriecii Beltiugul este ocupat de armata lui Rakoczi. În 1711 războiul se termină cu Victoria austriecilor. Pacea s-a încheiat la Satu Mare, Rakoczi fuge în Franța, apoi în TurciaAverile lui printer care și Beltiugul și Ardudul ajung în posesia consulului Karoly.
          Datorită faptului că populația în urma evenimentelor care au avut loc pe aceste meleaguri s-a rărit foarte mull, Karoly aducea locuitori din alte părți, și anume din Germania, de pe lângă Dunăre. În anul 1724 Karoly a colonizat comuna cu locuitori de origine germană(șvabi), care s-au stability aici, trăiesc și astăzi pe aceste meleaguri. Karoly a evacuate celelalte naționalități trimițându-i: "Mergeți și vă așezați la Nord-Est la stânele mele". Românii s-au așezat la Stîna și la Bolda, iar maghiarii spre sud la Dobra și o parte spre nord la GhirișaOdata cu venirea nemților biserica a devenit catolică,iar ornamentele necesare bisericii au fost aduse din Munchen în stil baroc.
          Pe la 1837 exista în localitate o școală confesională care avea două clase cu doi învățători, biserica era obligată să întrețină pe lângă ea o școală. În 1862 comuna avea 7 târguri anuale cu renume național. Dintr-un recensământ făcut în anul 1864 populația Beltiugului număra:1240 locuitori romano-catolici, 180 locuitori greco-catolici, 25 locuitori reformați,30 locuitori evrei, numărul locuitorilor era de 1475. Între anii 1870-1880 în fiecare an au murit peste 100 de locuitori, deși nu era nici o epidemie. Datorită acestei mortalități ri dicate, între acești ani au venit în comună noi locuitori. În 1873 s-a ridicat clădirea în care se află sediul Consiliului Local.

          În anul 1876 continentul a fost cuprins de un ger mare prin 19-20 mai, care a disrus toată recolta anului respective. În toamna anului 1862 copii din Beltiug jucându-se cu focul au aprins o șură în strada Dobrei, izbucnind un incendiu din care s-a aprins toată comuna, rămânând doar 2 case întregi ale lui Hetenyi și casa lui Bencze, casă proprietate de stat. A fost un incendiu așa de mare încât a ars școala și biserica, iar din cauza temperaturii ridicate s-au topit clopotele de la biserică. Din materialul topit s-a turnat un clopot în greutate de 800 de kilograme, care se păstrează și astăzi. Populația pe timpul iernii a fost cazata în pivnițele din partea de Est a comunei, la poalele dealului Hagău. Dupa incendiu comuna s-a refacut și dezvoltat.

Odată cu instaurarea regimului dualist austro-ungar asupra poporului roman transilvănean s-a abătut un val cumplit de persecuții. În anul 1868 a fost pusă în aplicare Legea Naționalităților, care nu recunoștea în regatul Ungariei decât o singură limbă oficială a statului, cea maghiară. Legea învățământului din 1868 obliga învățarea limbii maghiare în toate școlile deși în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș românii formau majoritatea. Bineînțeles această lege a fost aplicată și în cadrul comunei Beltiug. Începând cu 28 septembrie 1869 școala nu mai avea titlul de școală confesională ci de școală elementară de stat. Acestei politici de jefuire și deznaționalizare a maselor muncitoare românești I s-a pus capăt prin actul de la 1 decembrie 1918, când Transilvania și celelalte provincii locuite de români au reintrat în granițele firești ale României.

          Satul Giungi aparţine comunei Beltiug. Localitatea coincide probabil cu localitatea Perl, înfiinţată de colonişti germani, care apare în documente din 1215. Deseori, satul este amintit ca şi parte a comitatului Solnocu de Mijloc. Localitatea cu 202 locuitori (în 2002) are două biserici micuţe: o biserică ortodoxă, construită la începutul anilor 1800 şi o biserică romano-catolică, datând din 1910.
          Localitatea a doua ca număr de locuitori (726) din comuna Beltiug este Ghirişa. Prima atestare documentară a localităţii datează din 1367, iar biserica reformată a satului a fost construită între 1794-1798. În 1843 şi această localitate a fost lovită de un incendiu, a fost avariată şi biserica, iar clopotele vechi s-au topit în foc. La aproape 2 km de localitate sătenii au descoperit un tezaur de circa 200 de monede romane, iar ulterior unul de 856 de monede romane.
          Localitatea Răteşti aparţine comunei Beltiug. A fost amintită pentru prima dată în documente în anul 1423. Istoria satului cu 689 locuitori este similară cu cea a centrului de comună. Biserica romano-catolică a foat construită între 1815-1817 şi are ca sfânt ocrotitor pe Sfântul Florian, iar biserica ortodoxă datează din 1932. Şi în această localitate a fost descoperit un tezaur monetar în 1967: 609 monede de argint datând din secolul al XVII-lea, depuse într-un vas de lut.

          Localitatea Şandra aparţine comunei Beltiug şi a fost atestată documentar în anul 1387. Istoria satului se leagă de cea a centrului de comună, fiind atinsă şi de perioada intenselor schimburi de populaţie. Românii din Şandra au fost mutaţi la Socond şi Gerăuşa cu ocazia valului de colonizare şvabă din 1767. Biserica romano-catolică a satului a fost construită în 1783 de contele Antal Károlyi, după o vindecare ce s-a considerat la vremea respectivă miraculoasă. Sfântul ocrotitor al bisericii este Sfântul Erasmus. Orga acestei biserici a fost descrisă ca fiind cea mai veche din întregul judeţ, însă de mult timp nu este funcţionala.
          Localitatea Bolda aparţine comunei Beltiug, fiind menţionată pentru prima dată în documente în anul 1592. Populaţia de nici 100 de locuitori are o biserică ortodoxă de lemn, construcţie rar întâlnită în judeţ. Biserica a fost cumpărată în 1838 din Socond, dar probabil a fost construită încă în secolul al XVIII-lea. Hramul bisericii este "Adormirea Maicii Domnului". Lăcaşul de cult are un iconostas păstrat în condiţii bune.

06 June 2018
Relieful și vegetația


          Din punct de vedere geologic comuna Beltiug face parte din unitatea tectonică de bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior în cuaternar. Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei.

          Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare, care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului și la marginea dealurilor Silvaniei. În urma retragerii apelor mării a rămas un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi și depus sub formă de loess (lut gălbui). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor, la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri. Câmpia ocupă partea vestică și sudică a comunei.

          Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie. În zona colinară s-au semnalat slabe alunecări de teren fiind luate măsuri de combatere a eroziunii prin plantări de pomi.

06 June 2018
Cadrul geografic


           Comuna Beltiug este situată în sudul județului Satu Mare în zona de contact a Câmpiei Crasnei cu versanţii vestici ai dealurilor Codrului, fiind străbătută de râul Crasna , la o distanță de 35 km de municipiul Satu Mare pe drumul E81, care leagă municipiile Satu Mare si Cluj. Comuna Beltiug se învecinează la: nord cu orașul Ardud, est și sud-est cu Comuna Socond, la sud cu Comuna Supur, la vest cu Comuna Craidorolț și cu Comuna Acâș.
          Are în componență 6 sate: Beltiug (reședință), Bolda, Ghirișa, Giungi, Rătești și Șandra. Suprafaţa totală a comunei este de 11703 ha, iar intravilan este de 897 ha, iar în extravilan de 10806 ha.
 
 
Clima
            Teritoriul comunei Beltiug se încadrează în sectorul climatic al Câmpiei de Vest. Aceasta se caracterizează printr-o relativă uniformitate teritorială. Climatul corespunde tipului de climă temperat - continentală moderată, cu un regim termic cald ( veri călduroase și ierni ceva mai blânde decât în restul țării ). Verile sunt moderate 19 -20° C iar iernile lungi și reci ( -1°... -2° C), temperatura medie anuală fiind cu 1,2° până la 1,3° mai mică decât în sud. Numărul zilelor de îngheț de iarnă este de numai 50-60 pe an, dar se mai ivesc înghețuri târzii de primăvară, de obicei la sfârșitul lunii aprilie. Temperaturile maxime absolute nu depășesc 40° C iar cele minime nu scad sub - 30° C. Climatul oferă condiții convenabile pentru culturile agricole.

06 June 2018