Infrastructura

Transport
Pe ansamblul regiunii, infrastructura de transport, mediu şi energetică este mai bine dezvoltată comparativ cu alte regiuni, dar lipsa investiţiilor timp de decenii a adus diferite tipuri de infrastructură într-o situaţie precară. Aşezată la intersecţia axelor de comunicare nord-sud şi est-vest, regiunea dispune de o reţea de drumuri destul de densă (34,7 km/100 km ). Corelat cu nivelul general de dezvoltare economică, judeţele Maramureş (25,0 km/100 km ), Bistriţa-Năsăud (28,1 km/100 km ), au cele mai reduse reţele de drumuri publice prin raportare la suprafaţă.O rețea eficientă de transport este o cerință de bază, în primul rând pentru stimularea creșterii economice și a creșterii competitivității regionale precum și a nivelului de ocupare a forței de muncă, iar în al doilea rând pentru creșterea calității vieții prin asigurarea unui acces facil și sigur cetățenilor către casă, serviciu, școală, spitale, locuri pentru recreere. Calitatea infrastructurii este un subiect de importanță majoră pentru Regiunea Nord-Vest.
Regiunea Nord-Vest nu dispune de un sistem de autostrăzi ceea ce face ca traficul să fie direcționat spre alte zone, ducând astfel la o reducere a oportunităților zonei către axele comunicaționale care pot genera dezvoltare. Pentru a contracara această situație, în prezent sunt în derulare lucrările de execuție la Autostrada Brașov-Borș
Drumuri publice:
♦ drum european: E 81
♦ drum naţional: DN 19 A - lumgime 12 km
♦ drum judeţean: lungime 20,3 km

♦ drum comunal: lungime 12,35 km
♦ străzi: lungime 42 km
♦ trotuare: lungime 30 km

Oraşe apropiate:

♦ Ardud - 13,7 km
♦ Satu Mare - 33 km
♦ Carei - 65 km
În comună nu există infrastructură de cale ferată.

 
Utilităţi publice
La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarcă discrepanţe între judeţe în ceea ce priveşte situaţia alimentării cu energie electrică. Mai există încă sate, cătune sau gospodării izolate neelectrificate, concentrate mai ales în zona Munţilor Apuseni şi în zona montană din nord. Grave disfuncţionalităţi în alimentarea cu energie electrică se înregistrează în jud. Maramureş, atât în mediul rural cât şi în mediul urban (Sighetu Marmaţiei, Borşa, Seini, Târgu Lăpuş şi Vişeul de Sus), precum şi în jud. Bistriţa Năsăud şi într-o anumită măsură chiar şi în judeţele Satu Mare şi Cluj (Satu Mare, Negreşti-Oaş, Tăşnad, etc.).
Majoritatea judeţelor regiunilor se confruntă cu probleme de alimentare cu apă potabilă. Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă este insuficient dezvoltată pentru a corespunde nevoilor populaţiei, atât în mediul rural cât şi în mediul urban, iar în Maramureş poluarea straturilor freatice datorată infiltrărilor de reziduuri nemetalifere, periclitează grav sănătatea populaţiei, chiar în arealele cu reţele convenţionale sau unde instalaţiile de tratare sunt insuficiente sau vechi.

În localităţile rurale din Podişul Transilvaniei resursele de apă sunt reduse şi nepotabile din cauza domurilor gazeifere şi a zăcămintelor saline. Aceste zone necesită lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat.
Calitatea mediului din regiune este afectată de impactul negativ al unor activităţi economice. Principalii poluanţi sunt: pulberile sedimentabile în judeţele Cluj şi Sălaj; amoniac în judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj; dioxid de sulf şi cadmiu în judeţele Cluj şi Sălaj; fluor şi compuşi ai acestuia în judeţul Satu Mare, pulberi de metale cuprifere şi plumb.
La sfârşitul anului 2005 numărul localităţilor cu instalii de alimentare cu apă potabilă din regiune a fost de 330, lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei fiind de 7.245 km. O problemă majoră a spaţiului rural este lipsa reţelei de apă potabilă - dintr-un total de 1.802 de localităţi, sunt racordate la reţeaua de apă potabilă doar 40%.
Sistemele centralizate de canalizare publică sunt o problemă la nivelul întregii regiuni. Numărul localităţilor cu instalaţii de canalizare publică era la sfârşitul anului 2005 de 99 (cu 4 mai multe faţă de 1995), lungimea totală simplă a reţelei de canalizare avea 2571 km (extinsă cu 621 km. faţă de 1995).
Cele mai multe staţii de epurare orăşeneşti au fost realizate în urmă cu peste 25 de ani; ele se află într-un avansat grad de uzură fizică şi morală, având totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru apa uzată. Reţeaua de canalizare existentă în spaţiul rural reprezintă 4% din total, un procent care plasează regiunea din punct de vedere al calităţii vieţii şi accesul populaţiei la infrastructuri edilitare pe ultimele locuri din ţară.

Alimentarea cu apă potabilă este un indicator al gradului de civilizaţie şi calitate a vieţii. Analizând situaţia la nivelul judeţului Satu Mare se remarcă o preocupare crescută pentru accesul populaţiei rurale la acestă utilitate. Alimentarea cu apă a comunei Beltiug se face din fântâni proprii ale populaţiei. Rețeaua de apă potabilă nu acoperă întreaga comună. Localitatea Rătești are un puț forat la fosta Asociație Viticolă.
Momentan în comuna Beltiug nu există o reţea de canalizare.

 

Educaţie
Infrastructura educaţională este reprezentată de 819 de şcoli, 209 licee şi 12 şcoli profesionale şi de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuării procesului de reconversie şi adaptare a acestora la cerinţele actuale ale pieţei forţei de muncă, în condiţiile în care existenţa unei forţe de muncă calificate constituie o condiţie de bază pentru atragerea investiţiilor şi în special a celor străine.

La nivelul comunei Beltiug funcţionează un număr de 4 şcoli din care 3 sunt cu clasele I-VIII şi una cu clasele I-IV.

Localitatea Beltiug, Ghirişa, Răteşti, Şandra. In localităţile Beltiug şi Ghirişa există 102 preşcolari si 32 de cadre. In localităţile Răteşti si Şandra există 60 de preşcolari şi 18 cadreNivelul de dotare al şcolilor:
Şcoala Beltiug şi Şcoala Ghirişa:
Laboratoare: 1 fizică - chimie, 2 cabinete AEL ( platformă de învăţare asistată de calculator a Ministerului Educaţiei) cu 20 de calculatoare în sistem AEL din care 10 sunt conectate la Internet, 1 cabinet geografie, 1 cabinet asistenţă psihopedagogică.
De asemenea, şcoala dispune şi de un microbus şcolar achiziţionat cu fonduri MECT şi de o Dacia 1310 primită donaţie din partea ARR Satu Mare.
Şcoala Răteşti şi Şcoala Şandra
Laboratoare: 1 informatică cu o reţea de 16 calculatoare. Şcoala dispune şi de o sală de sport.
Propuneri pentru anii 2009 - 2013:
♦ Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII Beltiug;
♦ Reabilitare şi extindere Grădiniţa cu program normal Beltiug;

♦ Reabilitare Grădiniţa cu program normal Ghirişa;
♦ Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII Ghirişa;
♦ Construire sală de sport;
♦ Amenajarea unei baze sportive multifuncţionale;
♦ Reabilitare şi extindere Şcoala cu clasele I-VIII Răteşti - corp A şi B;
♦ Grădiniţa cu program normal: „ 2 săli de grupă în localitatea Răteşti".

 

 

Sănătate
În Regiunea Nord-Vest există 61 de spitale, iar numărul mediu de consultări medicale pe locuitor era în 2004 de 4,8. Cel mai bine situate sunt judeţe Cluj, Bihor şi Maramureş, cu 23, 15 respectiv 9 spitale. Speranţa de viaţă la naştere este de 71 de ani, cea mai frecventă cauză a mortalităţii fiind bolile sistemului circulator - 773,4 decese la 100.000 de locuitori (2004).
Pentru ca aceste infrastructuri să asigure o asistenţă medicală performantă este necesară asigurarea acestora cu cadre specializate, dar şi întreţinerea edilitară şi dotarea tehnico- edilitară adecvată a acestora.Referitor la infrastructura de sănătate se constată inechităţi în accesul la servicii între mediul urban şi cel rural. Categorii relative mari de persoane nu sunt înscrise pe lista medicilor de familie, chiar dacă sunt asigurate prin efectul legii ( ex. persoane cu venituri mici, agricultori ) în virturea liberei alegeri a medicului de familie. În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente, având în vedere faptul că sistemele de sănătate au devenit tot mai dependente de tehnologie, iar în judeţul Satu Mare, ca de altfel în

întreaga ţară, echipamentele medicale de înaltă performanţă sunt mult sub necesar, se impune o finanţare considerabilă şi dezvoltarea unui sistem competent de management în domeniu. Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate

 

Servicii sociale
Trei din cele 6 judeţe ale regiunii (Bihor, Sălaj şi Cluj) nu au instituţii de îngrijire la domiciliu. Au fost identificate mai multe clădiri care necesită reabilitare şi modernizare pentru diferite tipuri de beneficiari. Copii sunt protejaţi în instituţii de tip familial (63,51%) sau rezidenţial (36,49%). La sfârşitul anului 2004, erau 8.298 de copii cu dizabilităţi, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de asistenţă socială.