Economia

Economia regională
          Regiunea Nord-Vest participa, în anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului naţional, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (după Regiunile Bucureşti-Ilfov cu 19,5 % şi Sud cu 12,8 %).

          Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar şi 46,7% terţiar, înregistrându-se o creştere a ponderii serviciilor concomitent cu scăderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativă a ponderii cu care participă sectorul secundar se datorează faptului că disponibilizările din industrie au fost compensate, parţial, de evoluţia construcţiilor -domeniu care a cunoscut o dinamică extraordinară în ultima perioadă.
          În interiorul regiunii, se manifestă disparităţi evidente de dezvoltare măsurate prin gradul de participare al judeţelor la formarea PIB regional: judeţului Cluj - 32,3 %, judeţul Bihor - 24,3 %, judeţul Maramureş - 14,9 %, judeţul Satu Mare - 12,1 %, judeţul Bistriţa - Năsăud - 9,1% şi judeţul Sălaj - 7,2%.
În Regiunea Nord-Vest există mari discrepanţe în dezvoltarea economică a celor şase judeţe: judeţele din sudul şi vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor şi Satu Mare sunt industrializate (industria alimentară, uşoară, lemn, construcţii de maşini) şi mai stabil dezvoltate economic decât regiunile din centru şi est (Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj -lemn-mobilă, metale neferoase şi auro-argentifere, uşoară), unde evoluţia din ultimii ani a dus la pierderea capacităţii concurenţiale a multor ramuri. Conform analizelor economice şi sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.
          Zonele în declin industrial sunt: zona Munţilor Apuseni şi zona montană din nordul regiunii, cuprinzând arii însemnate de pe teritoriul judeţelor Maramureş, Satu Mare şi Bistriţa-Năsăud. Acestea deţin totuşi resurse importante, dintre care menţionăm: minereuri complexe şi auro- argentifere (Satu Mare, Maramureş), bauxită (Bihor), sare (Maramureş, Bihor), materiale de construcţii (Bihor, Cluj), lemn (Maramureş). Restructurările din domeniul minier au afectat acest sector extractiv şi au dus la disponibilizări masive şi la declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borşa-Vişeu. Sectorul industriei neferoase este ameninţat în Baia-Mare de rezultatul unui referendum local pentru interzicerea acelor tipuri de activităţi care poluează oraşul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investiţii atât în infrastructură cât şi în echipamentele de exploatare a resurselor.
          Deşi silvicultura reprezintă o ramură importantă a regiunii, defrişările insuficient controlate (Bistriţa-Năsăud, Maramureş) şi lipsa unui program coerent de reîmpăduriri şi construcţii de drumuri forestiere către interiorul bazinelor, conduc la reducerea continuă a suprafeţelor împădurite. Capitalizarea insuficientă, pierderea pieţelor externe, neadaptarea la exigenţele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobilă să fie închise sau să funcţioneze la parametri reduşi.

          La nivelul comunei Beltiug activitățile economice sunt diversificate, iar majoritatea sunt legate de comerț, construcții și amenajări și activități agricole și legate de agricultură.

          În evidenţele primăriei Beltiug există un număr de 37 societăţi comerciale , 11 asociaţii familiare, 12 persoane fizice autorizate, 4 intreprinderi familiale si 2 societati pe acțiuni: Pekh Company SRL, Pompei Construcții SRL, Tecprois Tehnică de Reabilitare și Izolament SRL, Weingut Brutler & Lieb SRL, Astra Construcții SRL, Barbie SRL, Beltiug Agrocont SRL, Blue Ocean SRL, Bulding Construct Com SRL, Eberst SRL, Helvit SRL, Hetei SRL, Kaltib SRL, Kaly & Kim SRL, Rist Ioan IF, Berechi Iosif IF, Brutler Joszef Istvan AF, Fogorasi Attila AF, Rist Simion Ștefan PF, Berechi Roxana PF, Brutler Adina PFA, Brutler Mihai PFA, Asociația Forestieră Silva.

 

Localitatea Răteşti

Hotea SRL, Melisa SRL, Sergiu Const SRL, Agro Tip SRL, Agrohardy SRL, Agromec Rătești SA, Agromec Rătești, Vii SA, Bota G Ioan IF, Varga Gheorghe AF, Ziman Gergely Janos AF, Baumgartner Nicolae AF, Chereches, Mariana Cristina PFA, Toma Maria PFA.


Localitatea Şandra

Anghel Marc SRL, Cim Roxana SRL, Cristina & Larisa SRL, Cristina & Miti Construct SRLLala C&I SRL, Mara Bol SRL, Miaferm SRL, Sibi&Laur Construct SRL, Timanger SRL, Vasi & Roxi SRL, Lingurar Ioan AF,Matesan Doru AF, Tiplea Daniel AF.


Localitatea Ghirişa

Auto Cofra SRL, Szilard & Co SRL, Euro Luc Construct SRLâ, Svivt SRL, Kalimeros Com SRL
Tămășan Cristian Intrepr. Individuală, Czibere Zoltan Ioan AF, Kiss Coloman AF, Czibere Attila PFA, Csorban, Ileana PFA, Bors Istvan Karoly PFA, Bolba Diana Nicoleta PFA, Balogh Carol PFA.


Localitatea Giungi

Babtan SRL, Mutu Ali SRL, Unirea Giungi SRL, Sas Bogdan Gheorghe Mihail AF, Canta Gheorghe PFA.


Agricultura

          Dat fiind faptul că mai mult de 60% din populaţia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene trăieşte în zonele rurale, care acoperă 90% din teritoriu, politica de dezvoltare rurală este un domeniu de o importanţă crucială. Agricultura şi silvicultura sunt principalii utilizatori ai terenurilor din zonele rurale şi, ca atare, joacă un rol important pentru comunităţile rurale: reprezintă temelia unei puternice structuri sociale şi viabilităţi economice, precum şi a gestionării resurselor naturale şi a peisajului. Comuna Beltiug este renumită pentru podgoriile sale vaste și pentru cramele de vinuri numeroase. Tradiția vitiviniculturii este bine păstrată în comună. Dealurile însorite de care este înconjurată comuna oferă un mediu propice pentru dezvoltarea acestui tip de cultură și implicit a domeniului de activitate. În comună există un producător de vinuri care își distribuie producția în mare parte în țările din Occident unde vinul de Rătești este extrem de apreciat.